În avion timpul părea neimportant, nimeni 

nu-și sufleca mânecile să se uite la ceas, telefoanele

lipsite de internet reflectau umbre bidimensionale,

o renunțare ici, o promisune colo, un model dungat

de neon și lumină caldă, o uniformă bine călcată,

un ambalaj gol de alune prăjite, toate echipamentele

inteligente care înregistrau mersul lucrurilor pe pământ

aveau utilitatea unor corpuri neînsuflețite

În avion timpul părea neimportant, se pierdeau sau câștigau ore

fără ca nimic să fie cu adevărat schimbat, oamenii priveau

în jurul lor căutând ceva care să merite să fie privit,

fără să incomodeze pe nimeni, era momentul perfect

să-și evalueze viața, să se gândească la acel lucru

pe care au evitat dintotdeauna să-l facă, de teamă că plăcerea lui

le-ar deturna întreaga viață, dar firește că nimeni

nu făcea asta, pentru că exact atunci geamul se colora

într-un cer albastru srălucitor, norii erau halucinanți, păreau

luminați din interior, pământul de dedesubt o țesătură complexă

În avion timpul părea neimportant, pentru că nimeni

nu îl folosea cum trebuie.

Sursa imaginii: Unsplash

Dacă ți-a plăcut, scoate-mă o cafea virtuală, via Revolut: 0729107614