Te urăsc! i-a spus scrânșnind din dinți

în timp ce ușa se trântea cu zgomot surd

ce plăcere universală e asta, să trântești o ușă

după ce spui ceva îngrozitor, ca un semn de exclamare

e ca și cum închizi pentru totdeauna subiectul

refuzi orice răspuns sau chiar un mic protest

cu pumnii încleștați și o furie oarbă în priviri

și niciodată nu te simți mai bine imediat ce ușa s-a închis

indiferent pe ce parte a ușii stai și probabil

astea sunt momentele în care îngerilor li se rupe inima

pentru copilul furios, cu lacrimi de foc

pentru părintele înnebunit de durere și sentimentul de eșec

pentru copii și părinți de toate vârstele

pentru iubiți și soți, pentru oricine are forța necesară

să trântească o ușă, să rănească pe altcineva cu un lucru groaznic

Și îngerii au observat de mult că furia lasă mereu în urmă 

un gol uriaș așa că ei îl umplu imediat de valuri de tristețe 

ce se preschimbă în ape curgătoare, pe gene, pe obraji, pe brațe

și aștern deasupra lor tăcerea, ca o pătură groasă 

care le apasă pieptul și în tăcere lucrurile devin mai clar

căci de-o parte și de alta a ușii, sincron, durerea

zvâcnește în ritmul bătăilor inimii.


Sursa imaginii: Unsplash


Dacă îți place ce scriu, mă poți susține cu o donație prin Paypal, aici: paypal.me/chelcioaica