Te urăsc! i-a spus scrânșnind din dinți
în timp ce ușa se trântea cu zgomot surd
ce plăcere universală e asta, să trântești o ușă
după ce spui ceva îngrozitor, ca un semn de exclamare
e ca și cum închizi pentru totdeauna subiectul
refuzi orice răspuns sau chiar un mic protest
cu pumnii încleștați și o furie oarbă în priviri
și niciodată nu te simți mai bine imediat ce ușa s-a închis
indiferent pe ce parte a ușii stai și probabil
astea sunt momentele în care îngerilor li se rupe inima
pentru copilul furios, cu lacrimi de foc
pentru părintele înnebunit de durere și sentimentul de eșec
pentru copii și părinți de toate vârstele
pentru iubiți și soți, pentru oricine are forța necesară
să trântească o ușă, să rănească pe altcineva cu un lucru groaznic
Și îngerii au observat de mult că furia lasă mereu în urmă
un gol uriaș așa că ei îl umplu imediat de valuri de tristețe
ce se preschimbă în ape curgătoare, pe gene, pe obraji, pe brațe
și aștern deasupra lor tăcerea, ca o pătură groasă
care le apasă pieptul și în tăcere lucrurile devin mai clar
căci de-o parte și de alta a ușii, sincron, durerea
zvâcnește în ritmul bătăilor inimii.
Sursa imaginii: Unsplash
Dacă îți place ce scriu, mă poți susține cu o donație prin Paypal, aici: paypal.me/chelcioaica