taxi


S-a jurat că nu mai merge niciodată cu taxiul,

asta după ce s-a ridicat greoi din șanțul plin de apă

murdară și ambalaje goale și broaște de dimensiuni mici,

nu cu mult mai scârboase decât cele mari, poate doar

mai fâșnețe, s-a ridicat cu genunchii tremurând din locul

moale, tapițat cu iarbă grasă, scufundată în apă, locul

unde a avut norocul să cadă și să nu-și rupă nimic,

nici măcar o julitură mai serioasă, doar niște zgârieturi

ca de mâță tânără și jucăușă, s-a aruncat din mers 

din mașina galbenă, al căruit huruit i-a rămas în minte clar,

în mod absurd încerca să-i pună un diagnostic mașinii,

oare avea toba căzută? oare avea probleme la cutia de viteze?

cine știe, s-a jurat că nu mai urcă niciodată într-o astfel

de mașină galbenă, încărcată de secrete și mai ales de minciuni,

s-a învinovățit că nu și-a dat seama mai devreme, că nu a coborât

din timp, poate când mașina a staționat la semaforul din intersecție, 

atunci ar fi evitat orice pericol, dar abia observase petele

de sânge de pe gulerul cămășii lui și i-a luat o vreme să-i cerceteze

chipul sau gâtul pentru răni, dar apoi a înțeles că nu era sângele lui,

asta e prea de tot, și-a spus, mă jur, mai bine merg pe jos

până la capătul lumii și înapoi, desculț sau în mâini, întreaga

săptămână cunoscuse exclusiv exemplare curioase în țara asta 

complicată, în care dreptul de a conduce un taxi era acordat chiar oricui

cunoscuse infractori mărunți, care intrau intenționat în gropi,

gangsteri pensionați care treceau mereu pe roșu, fără măcar

să se asigure, ca și cum nu aveau nimic de pierdut și pierderile

celorlalți erau neînsemnate, cunoscuse un tip simpatic până când

i-a căzut pistolul din buzunarul gecii și l-a fluturat nepăsător

prin fața lui, cunoscuse un tânăr care nu împlinise vârsta legală

pentru permis și alcool și le practica pe amândouă, concomitent,

oh, asta? întreba ridicând sticla de coniac ieftin și sorbind din ea,

doar îmi ud gâtul, cunoscuse o femeie responsabilă, care conducea

cu atenție și grijă, într-un stil matern și a admirat-o până când, 

coborând din mașină și căutându-și cheile și-a dat seama că-i lipsesc

împreună cu portofelul și ultimul, cu o zi în urmă, dăduse peste bătrân

pe trecerea de pietoni și nici măcar nu oprise, în pofida insistențelor lui,

era absurd, locul ăsta îi testa limitele și se gândea acum, după ce și-a scuturat

hainele și s-a șters de noroi cu manșeta cămășii sfâșiate, gustând din 

butelca lui norocoasă, poate e o simplă fobie, cu o urmă de ghinion,

așa că m-aș vindeca într-un mod chiar simplu, aș putea încerca

să devin eu însumi un taximetrist

Sursa imaginii: Unsplash

Dacă ți-a plăcut, scoate-mă o cafea virtuală, via Revolut: 0729107614


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *