1.     ApropoTV – dispozitiv de televizual și integrarea dispozitivului în sfera televizual

În contextul actual definit de ritmul rapid, fast-forward al noii generații de consumatori de media, Millennials, televiziunile au fost nevoie să se adapteze prin oferirea unei grile de programe cât mai diversificate, care să fie prezente și în online, accesibile de oriunde și oricând. Dacă la nivel teorietic, televiziunea și efectele ei sunt supuse unor evaluări contradictorii- este considerată de către McLuhan ca „mijloc integral, ce obligă toate componentele experienței -separate și risipite de multă vreme- să intre în interacțiune” (McLuhan, 2006, p. 430), iar o interpretare cu totul diferită este oferită de Baudrillard: „mediul televizual vehiculează, prin intermediul organizării lui tehnice, ideea (ideologia) unei lumi care poate fi văzută după bunul nostru plac, care poate fi decupată în orice mod.” (Baudrillard, 2008, p. 157), în practica lumii de azi, fie că este bună sau rea, televiziunea trebuie să fie „rapidă”, să se adapteze constant și să ofere un subiect de conversație.

Este o condiție de supraviețuire, căreia canalul ProTV îi face față cu brio, autodefinindu-se drept „sursă de știri, informații și divertisment de cea mai bună calitate”. (http://www.protv.ro/corporate/) Astfel, putem spune că, cel puțin teorietic, emisiunea ApropoTV se încadrează perfect în sfera de televiziual, întrucât își propune să ofere „voie bună” telespectatorilor. Cu toate acestea, după cum va fi analizat în cadrul acestei lucrări, emisiunea ApropoTV este incomparabil de mai bună calitate decât alte emisiuni de divertisment pe pe postul ProTV (Happy Hour, La bloc, MasterChef, Las Fierbinți, etc.).

Lansat în 1995 și desemnat în 2013 (al 11-lea an consecutiv) „canalul de televiziune în care românii au cea mai mare încredere” (IAA, 2014), ProTV este ilustrat într-o lumină idilică de către Aleksandras Cesnavicius, CEO-ul ProTV: „PRO TV este liderul televiziunilor din România, precum și cel mai puternic și de încredere brand media. […] Ne respectăm valorile, oferim programe de cea mai bună calitate, credem în libertate, suntem mereu în plin proces de inovare și avem inițiativa și atitudinea necesară în tot ceea ce facem.” (Cesnavicius, 2014)

2.     Despre Apropo TV

Pe canalul de social media Facebook, Apropo TV se „autodefinește” ca făcând parte din genul „Pure Entertainment”. Pentru cei inițiați în tainele acestei emisiuni, ce a ajuns în anul 2015 la cea de-a 20-a ediție, această denumire de „Pure Entertainment” este deosebit de sugestivă, întrucât o diferențiază de celelalte emisiuni de divertisment din grila postului Pro Tv, pentru că se adresează unui public mai inteligent și matur, iar în același timp face referire la complexitatea acestei emisiuni, structurată pe mai multe secțiuni, ce vor fi analizate ulterior în cadrul acestei lucrări.

O altă informație de pe pagina oficială „Apropo TV” care suscită interesul cititorului este scurta descriere: „Voie bună. În limita stocului disponibil”. Din punct de vedere semiotic, mesajul se poate structura astfel: componenta de divertisment este sugerată prin sintagma „voie bună”, componenta de analiză a reclamelor, ce constituie o secțiune importantă în cadrul emisiunii, este sugerată de sintagma des folosită în marketing și publicitate „În limita stocului disponibil”, iar alăturarea celor două implică „stocul” limitat de divertisment de calitate ce merită analizat.

Denumirea emisiunii este explicată ingenios pe pagina de internet ApropoTV corelată cu Pro TV: „Apropo- este unul dintre cele mai folosite cuvinte din vocabularul românilor. Fie că sunt în mașină, la serviciu, acasă, pe stradă, sa pur și simplu aleg un iaurt dintr-un supermarket, cu apropo își încep românii cele mai multe dintre discuții.” (http://apropotv.protv.ro/) Iar această denumire sugerează „misiunea” de a oferi subiecte de discuție de calitate, de a încuraja conversațiile de calitate, de a deveni în sine subiect de conversație și, nu în ultimul rând, de a promova divertismentul de calitate.

În anul 2006, odată cu înființarea propriei case de producție, Red Spike Film, Andi Moisescu a devenit prezentatorul și producătorul emisiunii ApropoTV, emisiune ce își propune să promoveze divertismentul de calitate, să ofere bună dispoziție, să livreze recomandări pentru petrecerea timpului liber, să analizeze diverse aspecte de actualitate și, bineînțeles, să creeze subiecte de conversație. (Moisescu) Formatul emisiunii este realizat pe sezoane, iar fiecare ediție durează, în medie, 44 de minute, fără reclame și este difuzată în fiecare duminică, începând cu ora 13:00 și în reluare joi, „după miezul nopții”.

Structura emisiunii pe parcursul anului 2014-2015 a fost definită la început de septembrie, pe site-ul oficial ProTV, „e un sezon cu totul special, care va fi marcat de câteva evenimente notabile: emisiunea cu numărul 300. aniversarea unui an de când Apropo TV a primit, la Premiile TV Mania premiul pentru cea mai bună emisiune de satiră. […] Ca orice show de televiziune care s-a maturizat laolaltă cu telespectatorii săi, Apropo TV își propune să abordeze în această toamnă câteva dintre cele mai decisive teme ale momentului: președinți, profețiile, Vladimir Putin, Apocalipsa, gimnastica feminină, părintele Arsenie Boca, Youtube-ul și nu în ultimul rând, seria de trenduri citadine reunite sub genericul Mustățile de hipser, încotro?” Predicția este completată de Andi Moisescu: „Ca și când n-ar fi fost de ajuns că-n deschiderea noului sezon atingem emisiunea cu numărul 300, la finalul lui mai aniversăm și 10 ani de ApropoTV. Asta ne obligă practic să ne comportăm ca niște români adevărați, transformând întreg sezonul într-o petrecere continuă.” (ProTV, 2014)

3.     Analiza dispozitivului

Analiza de dispozitiv este utilă pentru o mai bună înțelegere a formatului, a conținutului, dar și interpretarea ca discurs televizual, perceput în dublă dimensiune: mediatică,și socială. Vor fi analizate, astfel, elemente de scenografie, tematică, rolul participanților, stilul de adresare, ce pot fi denumite generic „condiții materiale și simbolice”, a căror utilizare strategică permite crearea unui „cadru de interacțiune”, ba chiar o „societate” la scală redusă, cu ritualuri și reguli de interațiune. (Beciu, p. 15)

În concepția lui Patrick Charaudeau, „dispozitivul este un concept care structurează situația în care se desfășoară interacțiunile discursive, organizându-le în funcțe de poziția participanților în cadrul interacțiunii, de natura identității lor și de relațiile care se instaurează între ei în funcție de o anumită finalitate.” (Charaudeau, 2005, p. 41)

În analizarea dispozitivului televizual și definirea orientării tematice, este deosebit de sugestiv incipitul emisiunii de pe 27 decembrie 2014: „(invitații) Trec blând, cu furca judecății, prin cele mai neastâmpărate boroboațe din 2014. […] Ne-am luat nefăcutele la bani mărunți și acum , le înlănțuim pe cele mai spectaculoase dintre ele până ne apucă durerea de stomac, normal, de râs.”, deci este implicită misiunea emisiunii și a invitaților ei de a analiza cu deosebită atenție și simț critic lumea mondenă și nu numai, dar și de a distra publicul. Este esențială și analizarea segmentelor emisiunii: Next gen, Time out 101, România care este, pentru a putea înțelege orientarea tematică a show-ului ApropoTV. Astfel, în secțiunea Next gen este vorba despre talente emergente, Time Out 101 oferă recomandă de filme, formații, teatru, evenimente etc., iar România care este pune sub lupă comportamentele specific românești.

Cât despre tipologia actorilor sociali, a invitaților în cadrul emisiunii, se cultivă tiparul personalităților din sfera artistică și culturală, oameni din domeniul publicității, teatrului, filmului, percepuți ca având un anumit statut social, o elită culturală, cu rol inspirațional pentru publicul din fața televizorului și cu expertiză și discernământ asupra dilemelor puse în discuție de către moderatorul discuției, Andi Moisescu. Desigur, emisiunea poartă și amprenta canalului TV pe care rulează, astfel sunt invitați actori și persoane publice cu preponderență din mediul Pro. Amintim în acest context doar o parte dintre invitați: Dragoș Bucurenci, Maria Marinescu, Oreste, Mariu Florea Vizante, Elena Lasconi, Alexandru Dumitrescu, Sergiu Stoiadin, Cristian Tudor Popescu, Stela Popescu, Mihai Trăistariu, Cătălin Măruță, Jean de la Craiova, Mircea Solcanu, Bogdan Naumovici etc. Componenta „emergentă”, ce diferă de la emisiune la emisiune pune sub lupă comportamente și probleme de actualitate, ce au adesea ca personaje principale pseudo-vedete și pseudo-modele mediatice, personalități din lumea mondenă sau, uneori, politică.

În ceea ce privește formatul vizual, discursul vizual este alcătuit din colaje de imagini sau video, uneori în loop, adesea preluate din știri, sau segmente din reclame românești sau străine, în timp ce pe fundal „rulează” comentariile invitaților în off, alternând cu plan mediu sau close-up ale acestora. Prin prezentarea în cascadă a răspunsurilor invitațiilor, se sugerează o similaritate cu tehnica de interviu tip vox-pop. Astfel, imaginile au rol referențial, consituie un cadru de reprezentare pentru public, urmând ca acesta să îți formeze propriile concluzii, bazate atât pe comentariile invitaților, pe modul în care moderatorul formulează dilema, cât și pe baza suportului vizual.

Grafica de deschidere a emisiunii reprezintă un rubik`s cube colorat, ale cărui fațete se răsucesc pentru a ilustra imagini cu Andi Moisescu, dar și numele secțiunilor deja consacrate ale emisiunii. Inserțiile video sunt marcate cu sursa de unde au fost preluate, fie prin burtieră, fie în colțul din dreapta sus, fie printr-un buton colorat, în linie cu design-ul rubik`s cube -ului.

Strategia de discurs este constituită dintr-o prezentare savuroasă a subiectelor ce urmează a fi discutate, „condeiul” lui Moisescu fiind înzestrat cu umor fin, subtilități ce stârnesc zâmbete și dintr-o „suită” de invitați care urmează aceeași direcție, discută despre materialele video sub emblema sincerității totale, limbajului informal, jargonului, argoului, fiind apărați de disclaimer-ul de la finalul emisiunii -„ Această emisiune este un pamflet și trebuie tratată ca atare. Deci, n-o luați personal. Nu câștigați nimic.” (transcript din emisiune).

Formatul emisiunii sugerează poziționarea jurnalistului. Singurele formule constante în cadrul emisiunii sunt: „Sunt Andi Moisescu. Începe, inevitabil, o nouă ediție ApropoTV” și „Sunt Andi Moisescu, mă-nclin. Voie bună.” Aceste două replici consituie secvența de deschidere și înschidere care relevă misiunea dispozitivului, relația moderator-public, în care cel dintâi își asumă un rol și lansează invitația de a urmări și ediția viitoare; prin ele se prefigurează contractul de comunicare al emisiunii. (Beciu, Sociologia Comunicării și a Spațiului Public, 2011)

Aceste secvențe sunt doar două dintre indiciile că fundamentul emisiunii a rămas constant în timp, chiar dacă sunt abordate, periodic, retrospective și denumirile secțiunilor se schimbă pentru a nu plictisi publicul telespectator, analiza mondenă, recomandările și descoperirea noilor talente sau performanțe/lansări prezentate sub formă de interviu sunt elementele care mențin publicul fidel.

 Cu adevărat relevantă este formularea subiectelor de discuție, care sugerează abordarea „corectă” ce trebuie adoptată de invitați și la un nivel inconștient, poate, și de către public. Moderatorul nu este nici „instanța judecătorească”, pentru că nu formulează concluzii tranșante, ci cel mult sugestive și deschise unor discuții viitoare, respectând astfel misiunea emisiunii de a încuraja conversația și nici avocat pentru o anumită poziționare față de dilemele în discuție, ci mai degrabă avocat al misiunii formulate și al perpetuării divertismentului de calitate. Astfel moderatorul adoptă o poziție moderată, atât prin salutul său de final „Mă-nclin”, ce sugerează respectul pentru public și caracterul modest, cât și prin dozarea formatului cu elemente inofensive- precum recomandările de petrecere a timpului liber.

Discuțiile libere abordează subiecte diverse și adesea controversate sau susceptibile interpretărilor și sunt savuroase, atât prin formulările concluziilor/ participarea la dialog din off  a lui Moisescu, cât și prin replicile invitațiilor. În ultima ediție a anului 2014, emisiunea a avut ca invitați pe Mihai Bobonete, Amalia Năstase, Amalia Enache, Gicu Gojira și Bogdan Naumovici. Aceștia au discutat despre „pista de biciclete cu traiectorie sinusoidală, biserica de cinci stele cu cramă, podul nou de aproape 1 milion de euro care nu are capete sau MC-ul Ludovic Orban”. (ProTV, 2014) Desigur, acestea au constituit un metatext pentru a discuta despre pseudo-personalități din domeniul monden sau politic („…mă grăbesc așadar să trec direct la morala basmului nostru hollywoodian, inspirat din mai multe povești europene: să ai grijă ce îți dorești, pentru că s-ar putea să se îndeplinească. Uitați-vă, de pildă, la Klaus Iohannis. Practic, cine i-ar fi dat vreo șansă în lupta inegală cu zmeul cu ochelari.”- Andi Moisescu, „Bela Lugosi, în rolul lui Nae Cațavencu” (n.a. despre Teodor Meleșcan)- Andi Moisescu, „..Și politicieni fac lucrurile după chipul lor; n-are capete, n-are capete .(n.a. despre podul din Prahova)- Bogdan Naumovici, „Nu sunt atâția paparazzi în România, câte mașini are Vanghelie să pună pe ei”- Amalia Enache), despre Biserica română („E noua episcopie din Sălaj, lansată cu binecuvântarea Patriarhului Daniel. Care nu inaugurează nimic sub 500 mii de euro. Meritam și noi niște mall-uri creștine din beton curat.”- Andi Moisescu, „ Și eu ori de câte ori mă uitla Goodfellas îmi aduc amintde Biserica Română” -Gojira), despre artiști („Artiștii și prostituția m-au fascinat de fiecare dată” -Amalia Năstase) și exemplele pot continua.

Cât privește modul de dezbatere, „raportul de forțe” e cvasi-inexistent, are forma unei discuții libere, intervențiile fiind succedate sub o formă similară interviului tip vox-pop, pentru impactul umoristic și „potrivirea” răspunsurilor, ce se completează, se recurge la tăietură prin editare. Desigur, emisiunea are o secțiune de interviu propriu-zis, în care Andi Moisescu nu mai este prezența „demiurgică” ce conduce din umbră discuția, absent de pe ecran, dar prezent în vocea prin off, ci alături de respondenți (poate fi unul singur sau mai mulți, este încadrat în plan întreg, alternând cu cel mediu și mai rar cu close-ups). Interviul este neprotocolar și, deși se pornește de la o structură formată din întrebări cu scop informativ, de descoperire, discuția poate evolua și în direcția dorită de respondent. (Borchin & Bărdășan). Poziționarea alăturată a moderatorului cu respondentul poate fi clasificată drept poziție „de cooperare” și sugerează similitudini în gândire și interese, un grad ridicat de colaborare, întrucât cei doi discută de la egal la egal. (www.scritub.com, 2007)

4.     Concluzii

Dispozitivul televizual ApropoTV fidelizează prin formatul său publicul care își dorește Pure Entertainment și un subiect de conversație într-o zi de duminică, sau joi după miezul nopții. Succesul său nu rezidă doar în umorul fin al lui Moisescu și cel mai fățiș al invitaților, în calitatea recomandărilor și a invitaților din secțiunea New Gen, ci și în actualitatea subiectelor abordate și în sinceritatea replicilor.

ApropoTV este o emisiune inteligentă de divertisment întrucât îndeplinește formatul clasic de divertisment prefigurat de ProTV: invită persoane publice promovate și în alte emisiuni, abordează subiecte de actualitate și stârnește râsul și un comportament dependent. Dar aici distincția este foarte importantă: persoanele publice sunt alese pe sprânceană din domeniul cultural/artistic sau au un scop bine stabilit în evoluția discuției (de a incita, de a tempera sau de a ridica un semn de întrebare, sau chiar și a folosi cuvinte licențioase pentru a stârni râsul), abordează subiecte de actualitate ca meta-text, pentru a-și exprima opiniile în legătură cu adevărata problemă și a îndruma și telespectatorii spre o mai bună înțelegere a jocurilor de putere și nu în ultimul rând, râsul este stârnit cel mai adesea de către replici subtile, umor fin și sarcasm, mascat sub un disclaimer de „pamflet”.

Așadar, dispozitivul își respectă „promisiunea” formulată în contractul de comunicare, în secvențele de început și final, își respectă și rolul de a duce voie bună și pentru un public mai „altfel”, iar în aceeași măsură reprezintă o adevărată sursă de pure entertainment.

Bibliografie

Baudrillard, J. (2008). Societatea de consum. Mituri și structuri. București: comunicare.ro.

Beciu, C. (2011). Sociologia Comunicării și a Spațiului Public. București: Polirom.

Beciu, C. (n.d.). New Media și reconfigurarea sferei televizuale. Construcția mediatică a publicului activ. Retrieved februarie 8, 2015, from http://www.revistadesociologie.ro/: http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2010/Art%206%20CBeciu.pdf

Borchin, M.-I., & Bărdășan, G. (n.d.). DIALOGURILE TELEVIZATE. SCHIȚĂ DE TIPOLOGIE. Timișoara, Timișoara, România: http://culturasicomunicare.com/pdf/2007/borchin.pdf. Retrieved februarie 10, 2015, from http://culturasicomunicare.com/pdf/2007/borchin.pdf

Cesnavicius, A. (2014, august 26). PRO TV anunţă grila de toamnă 2014. Retrieved februarie 10, 2015, from http://www.iaa.ro/: http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Pro-tv-anunta-grila-de-toamna-2014/7145.html

Charaudeau, P. (2005). Le discours politique – Les masques du pouvoir. Vuilbert.

http://apropotv.protv.ro/. (n.d.). Apropo TV- sezonul 20: Editia 1. Retrieved februarie 8, 2015, from http://apropotv.protv.ro/: http://apropotv.protv.ro/editii/apropo-tv-sezonul-20-editia-1.html

http://www.protv.ro/corporate/. (n.d.). PRO TV SA. Retrieved februarie 9, 2015, from http://www.protv.ro: http://www.protv.ro/corporate/

IAA. (2014, august 26). PRO TV anunţă grila de toamnă 2014. Retrieved februarie 10, 2015, from http://www.iaa.ro/: http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Pro-tv-anunta-grila-de-toamna-2014/7145.html

McLuhan, M. (2006). Texte esențiale. București: Nemira.

Moisescu, A. (n.d.). http://www.andimoisescu.ro. Retrieved februarie 8, 2015, from ANDI MOISESCU DINCOLO DE APROPO DESPRE MINE: http://www.andimoisescu.ro/despre-mine/

ProTV. (2014, semptembrie 26). Apropo TV revine cu un sezon de colectie: cel cu numarul 20. Retrieved februarie 10, 2015, from www.protv.ro: http://www.protv.ro//stiri/apropo-tv-revine-cu-un-sezon-de-colectie-cel-cu-numarul-20.html

ProTV. (2014, decembrie 24). Cea mai amuzanta editie Apropo TV a anului, sambata, 27 decembrie, de la 14:30! Retrieved februarie 10, 2015, from http://www.protv.ro: http://www.protv.ro//stiri/cea-mai-amuzanta-editie-apropo-tv-a-anului-sambata-27-decembrie-de-la-14-30.html

www.scritub.com. (2007). LUCRARE DE ICANTA JURNALISTICA MANIPULAREA PRIN INFORMAŢIE. Timisoara: http://www.scritub.com/jurnalism/LUCRARE-DE-LICENTA-JURNALISTIC721718142.php.