Am văzut în apă soleidele
aveau aur în burtă și solzii de diamant.
Alunecam printre ei și încercam să-i mângâi
ce simplu ar fi dacă am trăi și noi ca peștii,
m-am gândit suspinând ușor, nici nu știam
că poți suspina sub apă, dar iată, într-o zi am și tușit
așa că orice e posibil
Ce frumos ar fi să trăim ca peștii
mi-am adus aminte și de un cântec simplu din copilărie
pe sub apă peștii nu put și mai e ceva
pielea lor e mereu fină și lucioasă
și ochii sunt sticloși și privirea le e fixă
nu-ți dai seama ce e în capul lor
nu le poți ghici mișcările
nu te poți îndrăgosti de ochii unui pește
doar dacă nu trăiești în Iona al lui Sorescu
sigur sunt niște patologii acolo
oricum nu m-ar deranja să mă întorc sub formă de pește
doar să nu încerce să mă pescuiască cineva
sau să mă mângâie, căci atunci sigur o să mă înfurii.
Sursa imaginii: Unsplash
Dacă îți place ce scriu, mă poți susține cu o donație prin Paypal, aici: paypal.me/chelcioaica