Nu era nevoie să fie ghicitor în cafea ca să vadă în chipul încrețit, schimonosit de gustul prea amar al lichidului fierbinte, cu luciri înșelătoare ca o pată de ulei ca o băltoacă de benzină, ca un ochi de lac, în fața deformată un fel de prevestire a ce va urma, lucruri care-și schimbă forma, ape adânci care te duc cu ele, în care te pierzi, o lume prea sensibilă la stimuli, un soare gol și fierbinte care sângerează la…