navetiști
Se grăbesc să prindă primul tren al dimineții spre oraș, merg în pas alert, aproape umăr la umăr, prin neclintirea înghețată a începutului de zi, chiar dacă ochii le sunt somnoroși, picioarele s-au trezit complet, țâșnesc din șold, calcă apăsat de parcă atacă asfaltul, navetiștii par niște soldați, mărșăluiesc cu privirea preocupată, uitându-se niciunde sau drept înainte, călătoresc în condiții vitrege, visează la patul cald de acasă, la trezitul fără ceas, la dezmeticitul leneș, cu cineva drag în brațe, uite…