Se grăbesc să prindă primul tren al dimineții spre oraș, merg în pas alert, aproape umăr la umăr, prin neclintirea înghețată a începutului de zi, chiar dacă ochii le sunt somnoroși, picioarele s-au trezit complet, țâșnesc din șold, calcă apăsat de parcă atacă asfaltul, navetiștii par niște soldați, mărșăluiesc cu privirea preocupată, uitându-se niciunde sau […]

Pădurea de la fereastră mi-a fost refugiul copilăriei, fiecare copac era un nod magic dintr-o țesătură prețioasă nu de smarald, ci de însăși culoarea verde, așa cum a fost ea inventată de Dumnezeu la începutul lumii, când amesteca absent culorile, gândindu-se doar la modul în care va testa credința oamenilor și dorința lor permanentă de […]

Și dacă unul din noi plânge și celălalt doar tace și-l ține de mână și dacă unul din noi e la pat o zi întreagă cu durere de stomac și celălalt îi face ceai și supă și-l ceartă că nu se mai duce odată la doctor și dacă unul din noi are o zi proastă […]

S-a așezat cu grijă pe marginea patului și și-a scos șosetele patul nu e un loc în care să stai încălțat cu șosete în vise trebuie să pășești desculț și, în plus, nu-i elegant să faci dragoste încălțat cu șosetele, e ca și cum ai păstra ascuns o latură sensibilă din întreg, e ca și […]

Nu știu ce spune asta despre tine și mai ales ce spune despre mine,  cum am ales să scriu tocmai despre tine dintre toți oamenii pe care îi cunosc și crede-mă, sunt mulți, e poate  pentru că ești cea mai importantă dintre toți ș de departe cea mai interesantă, ești singura cu care aș comite […]

Pădurea de la fereastră mi-a fost refugiul copilăriei, fiecare copac era un nod magic dintr-o țesătură prețioasă nu de smarald, ci de însăși culoarea verde, așa cum a fost ea inventată de Dumnezeu la începutul lumii, când amesteca absent culorile, gândindu-se doar la modul în care va testa credința oamenilor și dorința lor permanentă de […]

Se spune că bunicul meu a fost un om sever, asta e ce-am auzit despre el din diferite surse de la vecini care doar l-au văzut mergând pe stradă cu pasul măsurat și umerii prea ridicați într-o tensiune permanentă, sau o recunoaștere a realității că habar n-are ce se întâmplă cu adevărat în sufletul lui, […]

Câteodată am impresia că atunci când încep să scriu cuvintele sunt deja acolo, așteptându-mă, dojenindu-mă pe mutește, căci sunt discrete și deosebit de manierate și mai ales nu vor să mă facă să-mi pierd concentrarea și tot ce așteaptă e să le culeg și să le dau o ordine plăcută să le culeg cu aceeași […]

Aerul nopții e atât de proaspăt încât se simte tăios, de vină e toată ploaia care a înmuiau copacii în cerneală, a umplut pământul de apă și apa s-a transformat în gheață și acum lucește în lumina becurilor stradale ca o întindere de stele și doar copacii uzi, cu conturul lor negru, profilat pe cerul […]

În punctul în care au ajuns lucrurile acum, ne-ar fi egal, ca popor dacă am roi într-o anarhie sau am păși ordonat, câte doi de mână într-o dictatură, așa cum toate platformele politice îmi par, de la distanța asta, distanța de la săvârșirea puterii la mecanica omului de rând, identice în lipsa lor de adecvare, […]