Unde este casa mea, casa mea în care să mă simt acasă? la adăpostul căreia să nu mă bată vântul sau ploaia și nici să nu mă bântuie fantomele trecutului, între pereții ei groși să mă simt protejat de calamități  și catastrofe de tot felul, de certuri și neînțelegeri mărunte și bârlogul meu să fie un spațiu sfânt și gandurile mele adunate două și cu două să facă patru, mai degrabă decât patru, trei, doi, unu, implozie și patul meu…