Pe măsură ce trece timpul și-ajung să stau mai mult cu mine pentru că uneori îmi place cu adevărat compania mea și alteori pentru că sunt obligată, încep să-mi pun tot mai multe întrebări așa cum de la o vârstă încolo activitățile devin pasive, excursiile sunt mentale, certurile sunt relative, plimbările sunt odihnitoare, graba e inutilă plăcerile sunt mai puțin controversate, mâncarea trebuie să fie bună,  ținuta e esențială, noblesse oblige, în fine, întrebările devin o modalitate extrem de plăcută…