La șase dimineața, când s-a crăpat de ziuă, era gerul naibii destul de ciudat pentru o zi de octombrie avea degetele reci, mâna stângă ieșise de sub cearceaf undeva pe la miezul nopții sau dincolo de el și acum o ținea căuș la gură, să o încălzească a lăsat becul stins și s-a apropiat de geam era 28 octombrie și respirația lui genera nori în aer pisica dormea în mijlocul patului, era o expresie  a tranchilității domestice, și-a întins gâtul…