Iartă-mă, cred că te-am confundat cu deus ex machina care mi-a sucit mințile acum o săptămână în cafeneaua îngustă din piața amzei cea cu treptele cât un lat de palmă. Eram doar cinci inși la mese, mai mulți nici n-am fi avut loc, fumegarea toamnei aburea încăperea,  lemnul mobilei mirosea a scorțișoară și proprietăreasa gătea plăcinte de dovleac și undeva în spate, în casa ei, o mătușă călea gutuile să le prefacă în mâncare de gutui, fără îndoială și deus…