Polițistul meu, vânătorul meu, a ratat și unu și doi și trei. Bărbia dublă îi tremura nevrotic, în tandem cu cartilajul moale al genunchilor și cu pleoapele întinse ca pielea de pe tobă, închise peste irișii bleu, anemici, spălăciți și culminând cu gene scurte, rare și firave, ca ale unui nou-născut. Gâfâia, și pipăia cu degetele mâinii libere aerului dimprejuru-i, ca atunci când era mic și încerca să prindă fluturi cu mâinile goale. Interiorul îi palpita, organele îi fremătau, în…